Noaptea înfricoşătoare

Capitolul 1

            Într-o noapte, cu luna plină, o fetiţă, pe nume Karanda, se plimba în pădure. Pe cerul intunecat sclipeau mii de ochi de liliac, în baltă erau crocodili şi pe jos erau şerpi. Fetiţă îşi rodea unghiile de frică. A ajuns la o peşteră şi hotărî să intre în ea. Acolo era un vampir. Vampirul spunea:

            - Vambi – bambi – zambi – tranghi – loni – voni …

            Karanda se înfricoşă de ce văzu!

            Fetiţă a ieşit repede din peşteră, dar afară era un dragon care scuipa foc. Karanda a fugit repede spre casă. Pentru că afară era întuneric şi ceaţă, ea s-a culcat în pădure. Vampirul s-a dus la Karanda şi a muşcat-o de gât.

            Karanda s-a transformat în vampiriţă şi s-a îndrăgostit de vampir.

Capitolul 2

            Vampirul şi Karanda s-au căsătorit. Karanda a devenit Karanda Vampiriţa Vodis, aşa cum pe soţul ei îl chema Vampirul Vodis. Au trecut câtiva ani şi Vamiriţa a născut un băieţel, pe care l-a numit Noro Vodis. Cand a crescut spunea:

            -  Tata Lulu, mama Karandiţa, eu No.

            Cand a ajuns în clasa I, a mers în excursie în pădurea întunecată. În pădure era doar noapte, fără zi. Noro s-a pierdut în acea pădure, aşa cum s-a pierdut şi mama lui. În acea zi ningea şi Noro era îmbrăcat în tricou şi pantaloni scurţi. Noro a îngheţat de frig şi a murit.

            Karanda a aflat că Noro a murit şi a plâns continuu o noapte şi o zi.

Alexandra Romaneţ

2008

Iarna

Vine iarna cea geroasa
Aducand vantul in casa.
Multi copii se joaca-afara
Altii-s doboborati de boala
Altii sar de pe centrala
Si-au uitat de primavara
Desi iarna e geroasa
Toti copiii o-cred frumoasa.

Alexandra Romaneţ

2008

Iarna

O fetita pe nume Clara voia sa ninga de ziua ei. Pana la ziua ei mai erau cinci zile. Dar nu mai avea rabdare pana atunci. Intr-o seara, Clara a stat si s-a gandit cum poate face sa vina mai repede iarna cu ninsoare. Nu a inchis niciun ochi in noaptea aceea. A doua zi i-a venit o idee, sa mearga la Polul Nord, unde e frig, zapada si ninge. Cu o zi inainte de aniversarea ei a plecat. La Polul Nord a ajuns chiar de ziua ei. Clara inghetase de frig si murise. Fix cand a murit ea, au venit si invitatii cu cadouri si a inceput si ninsoarea.

Alexandra Romaneţ

2008

Copilăria

In copilărie aveam

Caramele şi acadele,

Mă jucam cu păpuşele

Intr-o luptă de durere.

Invăţam ce-i renunţarea

Invăţam ce-i inaltarea.

Cu greu am învăţat limba maternă

Să scriu şi să citesc “Balenă”

Doream să dau şi să primesc

Provizii mari cu “Te iubesc.”

Imi doream sa fiu contesă

Uneori chiar si printesa.

Printre multe gânduri fine

M-am descoperit pe mine.

Alexandra Romaneţ

2008